SPERAM ÎN ALTCEVA

Mă domină obscur o stare de nelinişte viscerală. Nu bag mâna în foc că alesele curve nu au şi primit „awardul” convenit. Nu e corect, dar ceea ce e corect e de import, iar pe cartea nostră de identitate scrie numele unei anume ţări.

Ceva îmi spune că iluzia este mama natură, în clipa în care ne lamentăm că nimeni nu ne mai iubeşte. Dacă ar fi să mă erijez în judecător al efemerului homosapiental de conjunctură, aş avea motive inexpugnebile de  a urla, numai că, între două liftinguri emoţionale aleg să rămân impertubabilul creator a ceva ce unii vor accepta din complezenţă, alţii din vanitate, alţii doar pentru că biletul de călătorie în lumea iluzorie le-a fost plătit de cei ce nu au şansa de a fi, decât pe scândură, PERSONAJE. Alţii, cu siguranţă, vor comite imprecabile consideraţii pe care doar cei înzestraţi cu meşteşugul de a rivaliza (pardonabil, de altfel) cu Creatorul le vor putea desluşi spre dizolvarea angoasei umorale şi personale. niste actori

Ar putea fi vremea TEATRULUI.

Depinde de noi să ne considerăm plătiţi de un sistem sau să creem noi înşine sistemul.

Mai ţineţi minte vechii greci? Bacantele nu erau simple curve, iar corifeii nu erau purtători de zvonuri sau de bârfe. Exista acel chatarsis de care ne-am lepădat mult prea în van.

Puţină curăţenie, domnilor, măcar un pic!

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în despre orice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s